Continui sa..

Continui sa ma gandesc, continui sa cred in tine, continui sa cred ca te iubesc si in continure simt durerea aia de dor..
Dar stiu ca iubire nu inseamna atunci cand spui "Te iubesc", stiu ca iubire nu este atunci cand suni din 5 in 5 minute, stiu ca iubire nu e atunci cand de-abia astepti sa faceti sex, sau atunci cand innebunesti la vederea pectoralilor lui, sau daca il ajuti in momentele grele.
Iubire e atunci cand te gandesti la el, il vezi, inchizi ochii, ii deschizi si tot pe el in vezi. Atunci e iubire.. Daca el iti vorbeste urat, iar tu nu vrei decat sa il imbratisezi si sa ii spui ca uiti totul si ca tu crezi in el in continuare, daca te afecteaza doar privirea pe care ti-a aruncat-o de dimineata, inseamna ca il iubesti. Am simtit lucrurile astea, am vrut sa il imbratisez atunci cand mi-a vorbit urat...
Cine iubeste cu adevarat nu poate pierde niciodata persoana iubita.

Cred totusi ca iti este frica de iubirea mea. Cred ca iti este frica sa iubesti, sa fi ranit, sa fi al meu si sa fiu a ta. Cred ca iti este frica de faptul ca te-ai putea indragosti nebuneste de mine, de mirosul si de pielea mea fina.

Ultima imbratisare tremuratoare dintre noi nu a fost de ajuns pentru mine, nimic din tot ceea ce imi poti oferi nu imi este de ajuns. Imi place sa fim doar noi doi, imi place sa te privesc.. sa iti admir ochii, buzele carnoase, sprancenele, genele.. imi place atingerea ta fina si rece.. probabil sincera. Tic-tacul ceasului nu ma mai ingrijoreaza cand sunt langa tine.
Eu pot sa te iubesc, tu nu intelegi. Nu imi este frica de iubirea ta.
Urasc dramele amoroase. Imi place sa te stiu bland si sentimental, imi place romantismul si imi place sa cred ca si tie. Dar acum nu esti aici.. deci degeaba imi place.



In ciuda tuturor acestor lucruri.. sunt aproape sigura ca imi voi hrani sentimentele dintr-o relatie de prietenie cu acest barbat. Poate ca asa este mai bine, poate ca este mai bine sa nu se materializeze intr-o relatie, sa nu ne implicam, sa nu insistam si sa nu mergem mai departe.
Mi-am incalcat regulile, dar asta numai pentru ca asa am vrut.
Acum.. cred ca renunt.

Esti las.

Da.. chiar esti. Mi-am dat seama de mult. Dar cred ca am incercat doar sa trec peste.. sau ma minteam. Iar.
Nu mi-am dat seama inca daca esti las in tot ceea ce faci.. cu toate ca sper sa nu fie asa, dar in legatura cu mine esti foarte las. Poate ca tie iti place, poate din cauza faptului ca pentru tine e de ajuns.
Ei bine.. ar fi trebuit sa iti dai seama ca pentru mine nu este. Eu vreau tot. Nu imi place sa am lucrurile pe sfert, pe jumatate. Chiar nu. Prefer sa nu mai am nimic.
Acum iti dai seama.. da, eu vreau totul sa nimic.
Poate ca si tu ti-ai dat seama de asta mai de mult, dar ai vrut sa ramana asa.

Nu stiu, poate o sa imi fie dor. Sau poate nu. Acum ceva timp nu mi-a fost dor, sper ca nici acum. Imi place senzatia aia de dor, dar atunci cand incepe sa macine.. nu mai e frumos.
Ar trebui sa ma intreb: Are de ce sa imi fie dor?
Si uite ca m-am intrebat, dar nu am gasit raspuns.
Da, ma gandesc la tine, imi pun intrebari, nu primesc raspunsuri, sufar, sper, renunt, ma doare-n cot, simt indiferenta, dupa dor, speranta si sunt nervoasa pe tine. Dar nu vreau sa iti mai spun.
Oare tu te gandesti la aceste lucruri? Te intrebi si tu "Cum ar fi fost daca..?" Pentru ca eu ma intreb si cred ca ar fi fost frumos.

Dar ti-a fost frica.

Noi.. fostii noi.

- Trebuie sa te cert.
- De ce?
- Ce ai facut cu baiatul ala? De ce nu erai la masa cu el? A venit sa plateasca nota.. si i-am zis ca mai are de dat niste bani pentru ea, iar el mi-a spus ca "fata aia" nu e cu el si ca isi va plati singura, pentru ca s-au despartit.
- Da, asa e. S-au despartit, nu mai sunt impreuna.

Intr-adevar. Acum este doar "fata aia" si "baiatul ala". Nu mai sunt "ei".


Era o perioada in care mi-ar fi placut ca el sa fie aici. Dar nu mai e. Nu mai sunt aceeasi. Nu mai e acelasi.
- Erati foarte fericiti. Erati frumosi impreuna.
- Si apoi, dintr-o zi, n-am mai fost.
Ar fi trebuit sa existe un motiv important, insemnat, insa nu exista nici un motiv.
Este doar sentimentul ca nu asta imi doresc.
Oamenii au dreptul sa se schimbe. Dar au si dreptul de a ramane la fel. Au dreptul de a fi exact persoanele care au fost intotdeauna. Eu m-am schimbat. Si nu imi e dor de tine.

Imi este dor doar de momentele in care eram indragostita, in care iubeam, in care eram fericita, in care ma distram cu adevarat.
Pentru ca au fost, dar nu mai sunt.

Despre mine.. si cafeaua mea.

Ma simt bine. Am chef sa scriu despre dimineata asta frumoasa. M-am trezit la 10 atat de odihnita si binedispusa, incat am iesit cu Tasha si mi-am facut curatenie in dulap.. in sfarsit !! ^^ de fapt, am facut curatenie prin toata casa, haha.

Cu toate ca nu beau cafea in fiecare dimineata, imi place. Recunosc faptul ca nici nu prea ma pricep sa fac cafea. Dar am pus apa sa fiarba. Vroiam sa caut pe net cum sa fac, pentru ca nu vroiam sa fac cum am facut alta data.. adica nu stiu cum dracu dar tot zatul a ajuns deasupra.. hahaha. M-am luat de curatenia de pe desktop si apa a dat in fiert, deci am facut cum m-a taiat pe mine capul, dar a iesit d e l i c i o a s a.

Am pus in cana 2 lingurite cu varf de cafea, 2 lingurite de zahar, am pus apa.. am pus si putin lapte si imi place mult. Si-un Dunhill albastru lung si chiar ca este o dimineata perfecta.

Imi place masa mea din bucatarie asa.. Cum asa? Pai asa cu o scumiera pe ea, cu pachetul de cafea, cutia cu zahar, cana de cafea, pachetul de Dunhill, bricheta si laptop. E perfectaa..

Ah, imi plac diminetile de sambata!

Mi-e dor...

Mi-e dor de ochii tai.
Mi-e dor de gura ta.
Mi-e dor de mana ta.
Mi-e dor de imbratisarea ta.
Mi-e dor de vorba ta.
Mi-e dor de parul tau.
Mi-e dor de caldura ta.
Mi-e dor de mana ta.
Mi-e dor de zambetul tau.

Mi-e dor de tine.

Iar dorul asta ma doboara.

am inceput sa fac dragoste cu mirosul tau, cu umbra ta, cu respiratia ta, cu bataile inimii tale.
iar acum...
tocmai am facut dragoste cu gandul pe care-l gandeam.

"i love you" are just words..
dorul doare. al dracu de tare.

Feminitate.

Feminitatea este un ansamblu de trasaturi. Feminitatea nu sta doar in oja de pe ungii, fusta pana sub cur, parul lung sau buzele rujate. Poti fi foarte feminita imbracata in boxerii si camasa iubitului..

Domnisoara, daca tu crezi ca esti feminina prin accesorile din plastic pe care le porti, pantalonii oribili cu miros de chinezarie, poseta din lac, bluza care de mult nu ti-a mai acoperit buricul si abia se chinuie sa iti acopere sfarcurile si manichiura facuta acum o luna.. te cam inseli.

Un proverb spune ca "Nu exista femei urate, ci doar femei care nu stiu sa fie frumoase." Cred in faptul ca fiecare femeie are frumusetea ei, acum depinde daca stie sa scoata partile frumoase in evidenta si daca incearca sa acopere partile mai putin frumoase.

Doar daca ne-am uita in oglinda in unul din acele momente de deznadejde, ar trebui sa ne creasca moralul. Numai la vederea rotunjimilor, trupului voluptos si zambetului profund...
Unii ar spune ca avem doar un simplu trup de femeie.. si au dreptate. Asta pana in momentul in care invatam sa facem ceva cu acest trup, sa il transformam in frumusete, intr-un instrument al iubirii, in puritate.

Farmecul feminin este in egala masura periculos si magic. De fapt.. frumusetea nu sta decat in felul in care ne exprimam iubirea, in felul in care traim, dar tine si de persoanele carora incredintam iubirea noastra pretioasa.

Gingasa, blanda, iubitoare, dragalasa, copilaroasa, matura, frumoasa, visatoare, timida, puternica, gratioasa, cuprinzatoare, eleganta, darnica, senzuala, cuceritoare, vulnerabila...
... asta inseamna femeie.

Ma simt femeie in bratele tale puternice, sub mangaierea ta protectoare si sarutul tau inconfundabil. Vibrez cand ma atingi, vibrez cand ma gandesc la atingerea ta...

Nu cred ca este limpede pentru toata lumea faptul ca o femeie (iar cand spun femeie.. ma refer la femeie in adevaratul sens al cuvantului) nu s-ar culca cu un barbat daca nu ar tremura putin si pe plan psihic, daca nu ar simti ca este atrasa macar putin de acel barbat, daca nu si-ar dori acest lucru cu adevarat, nici macar o tavaleala nu ar accepta in situatia asta, pe cand majoritatea barbatilor ar face-o oricand, oriunde, cu oricine.
Nu spun toti... spun majoritatea. Deoarece cunosc personal baieti care nu se culca cu oricine.

Feminitatea tine si de latura psihologica a unei persoane. Este logic... cum ar putea sa fie feminina o persoana care a crescut intr-un mediu dur, plin de violenta?
O femeie este feminina intr-un mod diferit fata de parintii ei, prieteni sau iubit. Dar in toate cazurile este feminina.

Suntem ceea ce credem noi ca suntem. Fiecare dintre noi are propriile idei despre feminitate. O fata poate considera ca fiind un punct in plus la feminitatea ei parul lung. Eu, spre exemplu nu pun pret pe lucrul acesta, mi se pare o foarte mare prostie sa ma consider feminina doar daca am parul lung.




In spinii absentei tale, visez la dezmierdari de ore si ore in sir...
Fara tine nu as fi aceeasi.
Tu in inima mea ... in trupul meu ... in mintea mea ...
Sunt acaparata de dorinta. O dorinta nebuna de tine.



Cere-ma!
Saruta-ma!
Ia-ma!
Iubeste-ma!

... dar nu ma uita.

Eu.. Tu..

Sentimentele mele.. cu sau fara rost?
Vreau sa respiram in acelasi timp.. sa tremuram sub simtirea fiecarei respiratii.
Sa stam linistiti pe nisip.. sa ne sarutam.
Ma pierd in zambetul tau, il ador.
Tremur de fiecare data cand te vad, dar tu nu stii. Crezi ca am lipsa de calciu.. Ei bine, nu.
Vreau sa cred ca ma afund in tine.. dar daca nu e asa? Daca de fapt.. ma afund in nimic?
Daca tu nu esti real? Daca esti un vis?
In zilele in care stiu ca ma intalnesc cu tine.. nu pot sa mananc, nu mi-e foame. Oare cu ce ma hranesc atunci?
Oare imi dau seama ce fac cu adevarat?
Am nevoie de cineva.. dar oare stii ca am nevoie de tine? Tu.. tu esti acel cineva.



Am nevoie de tine. Sau cel putin asa simt. Sper ca si tu simti asta. Ma amagesc cu gandul asta.
Sper sa fie mai mult..

Sentimentalisme .. draga!

Nu stiu daca ieftine sau nu, dar sunt sentimentalismele mele.

Stau cateodata si ma gandesc .. acum 2-3 ani nu cred ca eram foarte schimbata, dar aveam alti prieteni, alte cercuri. Spun ca nu regret nimic din trecutul meu, nimic din ceea ce am facut. Ma gandesc cu placere la tot ceea ce am iubit sau am renegat. Uneori poate ca am iubit ce sau pe cine nu trebuia si am simtit repulsie fata de o persoana care nu merita, dar lucrurile pe care le faceam inainte imi erau dragi, le faceam din suflet si imi sunt dragi si acum. Tot din suflet fac orice lucru marunt si in prezent. Oricum, m-am mai maturizat, stiu ca sunt destul de matura, cu toate ca inca unii nu si-au dat seama. Si poate e mai bine asa.






Da, am chef de sentimentalisme ( si imi place cuvantu` asta tare mult ) contrar acelor momente in care doar vreau sa imi bag pula. Acum e diferit.

Chiar daca uneori nu recunosc si poate ma mint singura, sunt momente in care imi dau seama ca imi este dor in fiecare clipa de bucatele din trecutul meu.. Trecut este si ieri, da.. deja imi e dor de ieri. De acum doua saptamani, de acum un an, de catelusa mea, de bunica si listaaa.. poate continua.

Atatea chestii imi imaginez.. ma hranesc de multe ori cu lucruri de genul asta. Dar nu stiu daca de fiecare data ma face sa ma simt mai bine. Nu cred in asta, dar continui.. continui sa ma intreb "cum ar fi daca..?".

Da..
Cum ar fi daca..
daca.. am fi doar noi
daca.. ar fi doar iubirea noastra
daca.. ar fi totul mult mai simplu
daca.. nu ar conta chestiile din trecut
daca.. daca ar fi reciprocitate in tot






( cat imi placeee melodia de mai sus <3 <3 <3 )


Dragule.. nu ma face sa sufar mai mult. Nu vreau, nu vreau nici sa ma gandesc.

Ma simt descoperita, citita. Si e "Bleah!". Dar poate e doar o impresie de a mea. Sper..

Mi-e dor de momentele de inocenta. Momentele in care chiar nu aveam nici o grija, acum am impresia ca am. Mi-e dor de voi, de prietenii mei. Prietenii din trecut. Unii imi sunt prieteni si in prezent. Dar unii.. Si ma asteptam.

Oare cand voi fi fericita? Oare cand voi avea si prieteni si un "el" si rezultate.. ma refer la scoala cred, pentru ca imi doresc. Cand? Vreau acel "el" .. dar exista acea reciprocitate?
Cred ca daca ar exista acea reciprocitate in tot.. ar fi mult mai usor.

Dar la noi, sau poate e mult spus "noi".. intre mine si el, exista reciprocitate?
Nici eu nu stiu.. dar imi doresc. Astept.

Ce dracu` !?!

Cata ipocrizie, ce aiurea. De ce e lumea asa uneori? Asa de cacat. Am vrut sa ma abtin, dar nu am putut. E aiurea.. poate si eu sunt fraiera ca am putut avea incredere in cine nu trebuia. M-am mai invatat minte cu alte chestii, o sa ma invat si cu asta.
Poate a fost chiar cea mai nepotrivita persoana, e incredibil cu am putut fi atat de naiva. Dar m-am gandit ca nu va fi asa, ca va tine cont de ce a fost macar, daca acum nu mai e vorba de aceeasi relatie de pretenie. Dar nu a tinut cont deloc. A spus tuturor, a durut-o in cur, direect! Si uite ca se afla si se afla si se afla. Chiar si asa.. o sa tac, nu ii spun nimic, nu reprosez. Si nu din cauza faptului ca nu as vrea, dar nu vreau sa se supere prietena care mi-a spus lucrul asta. Chiar nu se merita, nu e cazul.

Bine, tu, asa gandesti, asa crezi ca iti e bine, poate cel mai bine.. dar sa stii ca nu e totul roz, verde in cazul meu, urasc rozul in cantitati exagerate. Un punct pe o bluza e ok, dar asta e alta poveste.
Cum spuneam, te las asa, poate ca o sa realizezi o data si o data ca nu e asa usor si ca nu te poate ajuta mamica in orice situatie. O sa iti fie greu atunci, dar nu asta ma intereseaza acum.

Imi pare rau intr-un fel ca esti asa, dar nu simt nimic in legatura cu faptul ca nu ai putut tine pentru tine ceea ce am vorbit. E de cacat, poate eu atunci iti povesteam chestii importante despre mine si despre viata mea si tu nu stiai cum sa te gandesti sa spui mai repede grupului tau.

Dar cum spuneam, mi-e in-di-fe-rent ..
Sunt doar putin revoltata acum ..
Dar o sa imi treaca. Pentru ca stiu, nu am nimic de pierdut si nu imi pasa de toate barfele de cacat.

Cupluri.

O, Doamne! Cate cupluri. De cand nu mai fac parte din unul, observ pe zi ce trece din ce in ce din ce in ce din ce in ce mai multe cupluri. Si ma enerveaza la culme. Pentru ca vreau sa fac si eu parte din unul. La dracu, nu unul deja existent. Vreau sa formez unul. Suna ca pula. Intelegeti voi.

Am o mie de nervi! Pentru ca si pentru ca. Probabil ca degeaba pana la urma. Ma enerveaza si butonul meu lipsa pentru ca arata ca un cur laptopu meu asa. Da, Tasha mi-a rupt un buton.

Cata iubire. HAHA. Vreau si eu sa iubesc, sa fiu sincera. Vreau sa simt chestii. Sa simt fluturi, molii, gol in stomac, cacaturi d-astea. Si o sa simt. Dar nu stiu cand si cu cine. Sau poate deja simt. BLA!
Chiaaaaar vreau chestiile astea. Dar am spus, nu pentru mai mult de 2-3 luni. Oricum, e un cacat, chestia asta cu 2-3 luni o zic doar asa, cred ca ma mint singura pana la urma. Adica sigur. Dar na, incerc. De fapt, incerc sa cred in niste prostii mai mari ca mine. Si am 1 metru 70 si ceva, deci prostiile astea chiar sunt destul de mari in pana mea.

Probabil ca sunt destul de penibila, probabil. Nu mai am chef sa zic si de ce.

Nu stiu ce dracu sa mai scriu. Sincera sa fiu.. am scris aberatiile astea fara sens doar la sfatul, indrumarea sau ce o fi fost.. a lor. A lui D. si a lui R.

Si promit ca o sa scriu ceva cu mai multa logica zilele astea. Va imbratisez, draga D. si draga R.!




Inca ceva, inca ceva !!! "Va ganditi la fast-food, bere si sex." hahaha.

JJ.

Pentru ca imi plac foarte mult melodiile ei, ale Joanei, m-am gandit sa caut cateva informatii despre ea pe net... si sa le pun aici. Am cautat destul de mult pentru ca nu gasesti peste tot chestii despre ea, dar am gasit ceva ceva.



************************

JJ, pe numele ei Joana Oegaru

S-a nascut la Hunedoara in 1987 iar la varsta de 5 ani s-a mutat impreuna cu mama sa in America. Acolo a stat in Manhattan, in Washington si in Virginia, “in the ghetto” (mai multe detalii despre viata ei din SUA gasiti in interviul luat de Showbiz.ro ). Inainte sa implineasca 16 ani s-a mutat inapoi in tara, in capitala. L-a cunoscut pe Mitza (membru Agresiv) in 2003 si astfel a ajuns sa lucreze cu Okapi Sound. A avut cateva colaborari cu mai multi artisti romani (Connect-R, Grasu XXL), dar cu siguranta o stiti datorita primei sale strofe in limba romana: pe piesa lui Maximilian, “Pe langa telefon” (toamna 2008). Dupa un an JJ a lansat piesa “Go Crazy” care a beneficiat si de un videoclip lansat de curand. In toamna 2009 a avut mai multe piese incluse pe mixtapeul Agresiv “Ap 71“. Pe langa mixtapeul “Stars and Stripes” ea lucreaza in paralel si la albumul sau de debut, care se va numi “Fear of happiness“.

Aceasta s-a facut cunoscuta in urma colaborarilor cu artisti cunoscuti cum ar fi: Grasu' XXL (Grav, Grav), Maximilian (Pe langa telefon), Mandinga (Let me know), Lora, Bishop, Adrian Enache (Gotta be you), dar si artisti internationali: Rufus Martin (Chicago), Marc Vano (East&Young din Olanda).

JJ a lansat si primul videoclip la piesa "Go Crazy", piesa pentru care aceasta a marturisit "aflandu-ma intr-o situatie aseamanatoare cu cea exprimata in melodie, mi-a venit foarte usor sa scriu versurile. Mi-am inchis telefonul si nu am iesit din casa pana nu le-am terminat".

Cantareata JJ a sustinut pe 13 noiembrie, in club Malibu, primul concert din cariera muzicala.

Spectacolul prezinta primul concert al cantaretei astfel ca aceasta v-a face o demonstratie de talent si carisma interpretand 7-8 piese remixate de Agresiv.

http://www.hiphopblog.ro/tag/jj/ se gasesc cateva chestii si aici.

E doar felul in care ma simt.

Da... recunosc. Ma simt vulnerabila. Si imi e frica. Aud sunete. Vad chestii. Imi apar broaste in cale. Vad paianjeni. Mi-e frica de mor de broaste si imi e scarba si frica la un loc de creaturile alea cu multe picioare.

Dar nu din cauza broastelor si a paianjenilor ma simt asa. Nici din cauza sunetelor din capul meu. Nu sunt de vina nici vedeniile. Toate aceste lucruri sunt consecinte. Consecinte ale vulnerabilitatii mele.

Vulnerabilitate pe care incerc sa o ascund. Nu vreau sa ma vezi asa. Nu vreau sa fiu nici dura si nici vulnerabila in fata ta.
In fata ta... vreau sa fiu copilul pe care il stii.



Si incerc sa iti arat asta, dar nu cred ca e momentul. De teama de a nu ma vedea asa... vulnerabila, incerc sa ascund si mi-e ca nu o fac in cel mai bun mod.

Zicea cineva la un momentdat ca vulnerabilitatea este putere. Putere prin felul in care te afisezi, putere prin felul in care arati oamenilor ca esti de fapt, putere prin faptul ca poti spune cuiva ceea ce gandesti... sau ceea ce simti, puterea de a renunta la cineva chiar daca il iubesti, putere de a "da cartile pe fata" in momentul in care stii ca asta te poate face sa suferi sau sa pierzi lucruri importante din viata ta.

Probabil ca asa este. Am fost vulnerabila, m-am simtit in toate felurile de mai sus, dar nu m-am simtit puternica. Nu am simtit acea putere, nu am simtit acel curaj. Nu m-am simtit bine in acele momente, ba mai mult, m-am simtit... dupa 2 minute de gandire la termenul potrivit, cred ca o sa raman la rau, trista. Poate data viitoare voi simti altceva, nu stiu.

Urasc tristetea. Urasc momentele de nostalgie de intrebarea care imi suna mereu in cap.. "Ce o sa fac acum?" Ei bine, raspunsul nu l-am gasit niciodata imediat, au fost momente in care nu am gasit deloc acel raspuns. Dar am reusit, singura sau nu, am reusit sa imi dau seama ca e mai bine sa o las balta, sa trec peste. Si am trecut.

...

O alta melodie...

... pe care o ador.

Un an. Un an fara ea...

Da.. nu stiu cand, dar a trecut un an. A trecut un an de cand nu o mai am pe micuta mea. Micuta mea care a fost langa mine de la 3 ani si o luna pana acum un an pe 12 septembrie 2009... pe la ora 13...

A fost greu, e greu si acum, dar toate vin si trec. M-a tot bantuit vorba asta zilele astea.

Am spus ca nu imi voi mai lua alta catelusa, dar nu am putut fara. Imi era si mai greu. Niciodata nu o va inlocui, nu va fi nici macar pe aproape, dar e mai bine asa...



Ma gandesc la ea in fiecare zi, cred. Iar daca au fost zile in care sa nu ma fi gandit... au fost putine. Imi e dor de ea, imi doresc sa o mai pot imbratisa macar o data. Sa mai simt macar o data cat de mult ma iubeste...

Niciodata nu o sa uit cum venea la mine de fiecare data cand ma vedea suparata sau plangand.
Venea... se aseza langa mine, iar cateodata ii curgea si ei o lacrima.

Cum sa o uit? Cum sa nu o iubesc in continuare?

E ciudat.. Astazi sunt fericita !!

Gosh! Ma simt atat de bine. Simt ca am pentru ce sa traiesc. Ma rog, aveam si ieri. Dar ieri nu eram fericita. Astazi sunt.. Ma simt bine. Simt ca am prieteni, simt ca exista persoane care ma iubesc si care au nevoie de mine. Si e atat de bine...

Mai sunt doar cateva zile de vacanta, dar nu imi pare rau. Nu imi pare rau ca se termina pentru ca stiu ca vor urma lucruri frumoase. Astazi sunt optimista. E atat de bine!! Ieeeiiiiii!!

Yep, life is real. And life is beautiful !!





... cu bune si rele.

Credeam..

Credeam ca o sa fie totul pentru mine.
Credeam ca el va fi cel ca imi va saruta buzele.
Cel care ma va tine strans in imbratisarea lui.
Cel care ma va tine de mana.
Cel care ma va pupa protectiv pe frunte.
Cel care ma va suna sa ma intrebe daca sunt bine.
Cel care imi va spune ca ma iubeste.
Cel care se va plimba cu mine prin tot orasul.
Cel care imi va trimite mesaje de dragoste.
Cel care se va uni cu mine.
Cel care imi va dedica o melodie de dragoste.
Cel care va fi de vina pentru ca mi s-a oprit respiratia.
Sau am avut un gol in stomac. Fluturi, cum vrei sa-i zici.
Credeam ca el va fi..

Dar nu numai ca nu este.

Acum este nimic.

Ganduri.

E langa mine. Il pot privi. Ii pot analiza fiecare particica din trup. Il pot atinge. Dar ceva ma opreste. Il doresc atat de mult. Vreau sa mai simt buzele lui pe ale mele. Vreau sa ii mai simt trupul lipindu-se de al meu. Vreau sa ii mai simt palma transpirata in palma mea. Sa ne mai jucam cu degetele si sa stam la masa sorbindu-ne din priviri. Vreau sa ne putem saruta cand vrem. Vreau simt dorinta in privirea lui. Vreau sa imi mai amorteasca obrajii pentru ca atata timp cat stau in preajma lui, zambesc. Zambesc mereu. Si imi place. Vreau sa ne putem plimba dintr-un capat in altul al orasului. Sa ne putem tine de mana, sau imbratisati, sau sa ne sarutam.. fara a ne feri. Stiu ca el imi poate citi toate aceste ganduri care ma sfasie treptat.

De aceea.. doar imi spune: "Nu simt nimic pentru tine!"

Si plec, sufar, plang.

Vis. Cosmar. Realitate. Minciuna.

Dintr-o data, ma aflu aici. In camera asta pe care nu am mai vazut-o pana acum.. Si esti tu, tu.. Imi place ceea ce mi se intampla, in ciuda faptului ca este prima oara cand sunt aici, doar eu si cu tine, ma simt bine, ma simt in siguranta. Ba mai mult, ma simt doar a ta, vreau sa fiu doar a ta, dar nu doar in momentele acestea inedite din camera asta a ta, a mea, a unui necunoscut, nu stiu. Simt fluturii aia din stomac despre care am mai vorbit, dar in alte circumstante.

Imi place la nebunie, ma simt cea mai fericita, cea mai iubita. Cea mai! Dar in acelasi timp ma doboara ceva. Gandul ca aceste lucruri se vor intampla doar acolo, intre acei 4 pereti goi, nu si in minunata natura. Mi-e teama ca tu nu ma vrei de fapt, ca ma vei respige, ca esti prea las pentru a face ceva in privinta asta. Si mi-e teama ca am dreptate.

Dau la o parte toate gandurile astea si ma axez pe ceea ce se intampla acum. Intre mine si tine, intre acesti pereti. Urasc sa se intample unele lucruri doar intre niste pereti! Eu am destula putere si curaj pentru a imi afisa sentimentele asa cum sunt ele, demne sau nu de respect. Sunt sentimentele mele, urasc sa imi ascund sentimentele. Sau mai bine zis.. sa fiu nevoita sa le ascund.

Am vrut sa ma intorc la prezent, la ceea ce facem acum, dar nu am reusit. Promit ca o voi face.. !

Suntem doar noi, acum. E atat de bine pentru mine. Muzica ta, patul tau, tu, eu. Atat. E magic. E ceea ce mi-am dorit. Stam imbratisati in asternuturile tale, ne sarutam, ne mangaiem. Imi place senzatia. Senzatia aceea de siguranta. E bine ca putem face toate aceste lucruri fara a ne uita in stanga sau dreapta, fara a ne teme ca cineva ne poate vedea si se poate afla ceea ce se intampla. E bine!

Dar eu.. eu imi doresc mai mult. Intotdeauna mi-am dorit mai mult. Si imi place lucrul asta. Dar acum e altceva, acum simt ca imi doresc prea mult. Simt ca deja e umilinta. Dar simt ca nu imi pasa. Simt ca te iubesc. Prin asta am spus tot. Simt ca as face multe sacrificii acum, pentru tine. Poate mai tarziu o sa imi treaca si o sa ma consider fraiera ca am suferit atat. Si poate ca atunci o sa iti doresti tu toate aceste lucruri, iar eu, maxim imi voi dori ceea ce iti doresti tu acum, acei 4 pereti, un pat si muzica, pentru 2-3 ore. Atat. Pare destul de trist..

Nu e vina mea. Nu e nici vina ta. E vina noastra probabil. Dar.. de ce sa o numim vina? De ce sa pun eu eticheta asupra sentimentelor mele: VINA. De ce? Eu sunt mandra de sentimentele mele, nu vreau sa le etichetez asa.

Ma gandesc ca uneori e atat de simplu sa fii prost. De multe ori imi spun ca sunt o proasta. Dar nu sunt. Cei prosti nu isi omoara atata timp cu suferinta, nu isi dau seama de unele lucruri, nu au curaj sa faca alte lucruri. Sunt prosti si atat. Si uneori ii invidiezi si asta ar fi unul din acele momente. Dar ma gandesc ca as da dovada de lasitate si nu, nu vreau. Nu vreau sa imi ascund sentimentele, sau mai rau.. Nu pot!

Viata e simpla, dar noi o facem complicata.

Nu stiu daca e din cauza acestei mirobolante varste de saisprezece ani sau nu, dar majoritatea lucrurilor din viata mea par suuuper complicate. In unele momente de luciditate, mai rare, dar sunt si ele acolo.. imi dau seama ca totul este foarte simplu, de fapt. Dar noi, prin felul nostru de a fi, complicam lucrurile. E simplu. Iubesti. Nu mai iubesti. Te iubeste. Nu te iubeste.

De fapt.. alta ar fi combinatia. Nu mai iubesti. Te iubeste. Iubesti. Nu te iubeste. Oricum, scrise in ordinea de mai sus sau in ordinea asta, e tot una pentru toata lumea, cred. Mai putin pentru mine..

Simt ca ideile mele se bat cap in cap. Ma contrazic singura. De obicei nu mi se intampla asa. Dar acum e al dracu de greu. Si nu sunt mai mult de 3-4 persoane cu tot cu mama care sa inteleaga situatia asta. Pentru ca stiu sigur ca multa lume crede ca sufar din alte cauze. Dar na, secretele raman secrete, ca doar de-aia sunt secrete, ca sa ramana secrete si pot sa continui la nesfarsit. Oricum.. cate aberatii am eu in capu` asta..

Daaamm.. sa dau exemplu de o situatie care pare complicata..?
Pai ar cam fi aceea in care iti pierzi 3 prieteni dintr-un foc. Pare complicat, nu? Adica.. te gandesti: de ce, cum, cand, unde, cu cine mai iesi in oras, cui ii mai ceri un sfat, d-astea! Dar e foarte simplu, totul e al dracu de simplu: AI TREI PRIETENI IN MINUS.

Altceva?
Sunt lucruri destul de dubioasa. Simt o groaza de cacaturi de care imi pare rau pana la urma. Pentru ca stiu ca nu se merita. Sau ca persoana respectiva nu merita. Dar in continuare simt si sufar. Si stiu ca sunt fraiera, dar imi place sa cred ca trebuie sa tii cont de sentimentele tale.

Credeam ca toata lumea face asa.
Se pare ca nu..

Imi pare rau intr-un fel ca unii nu tin cont de sentimentele pe care le au. E trist sa aud asta. Dar nu pot face mai mult decat atat, cel putin, nu acum. Acum nu am decat sa stau si sa dau cu piciorul sentimentelor mele, unul cate unul, sa dispara.



Intr-adevar, se intampla in viata ca unele situatii, momente, perioade din viata sa fie de tot cacatu`. Cum ar fi asta a mea. Dar asta nu inseamna ca sunt complicate.:)

Invitatie la vals.

Citateee. =)

Căci de atâtea ori viaţa e mult mai grea decât moartea.

Fericirea care s-a dus mă sufocă, pentru că e tot durere.

În plus îţi las şi partea mea de fericire de care destinul m-a lipsit.

După un timp, s-a furişat pe poarta inimilor noastre fiinţa unui vals făcut numai din farmec şi nostalgie.

Pe o femeie o cucereşti uşor, dar o păstrezi greu.

În definitiv, ce e dragostea decât o taină pe care o ascund îndrăgostiţii şi o poartă în umbră, de frica luminii? Îndată, ce taina se dă pe faţă, dragostea veştejeste, îşi pierde frăgezimea, vraja devine ceva obişnuit, de toate zilele.

Vreau să-ţi intru în sânge...

De fapt, marile pasiuni rămân necunoscute, se consumă în anonimat.

În orice caz numai dragostea şi creaţia fac viaţa vrednică de a fi traită şi, totodată, de a fi părăsită fără regret.

Iubirile cele mai mari sunt tocmai cele de care te îndoieşti mai mult.

Iubirea e nesaţioasă, de un egoism sălbatic, vrea să-i sacrifici tot fără să-i ceri nimic în shimb, mulţumindu-te doar cu ceea ce-ţi oferă. Eu am vrut totul de la tine pentru că-ţi dădusem totul şi oricum ceva mai bun decât mine nu puteam eu să-ţi dau. De aici a pornit greşeala, de la acest schimb în aparenţă just. Dar ce experienţă aveam eu, de unde să ştiu eu că iubirea dintre două fiinţe nu e niciodată egală, că balanţa atârnă când într-o parte, când într-alta, după variabile de care foarte greu ne dăm seama. În cazul nostru balanţa atârna în favoara ta. Lanţurile cu care mă încătuşai erau mult mai puternice decât ale mele.

De altfel, aleşii dragostei absoulte sunt excepţii tot atât de rare ca şi geniile.

Ne ajunsese din urmă oboseala fericirii?

Marile dureri nu dor la început. Ele sunt mari pentru că deschid o rană care nu se mai vindecă.

Visuri născute moarte.

Nu lăsa pasiunea să se urce la creier şi să-ţi ia minţile. Reteaz-o încă de la inimă. Cine raţionează în iubire e stăpânul celuilalt. Cel mai sănătos lucru e să te consideri satisfăcut cu prima fază a legăturii, care de altfel e primăvara dragostei. Acolo sălăşluieşte fericirea. După ce ai gustat din mierea ei, ce mai aştepţi? Paradisul n-are numai un şarpe, ci mai mulţi. Vrei să te muşte şarpele geloziei, al infidelităţii sau al abandonării? Veninul lor e rău, câteodată chiar mortal. Du-te şi caută altă femeie, ia-o mereu de la început. Nu sorbi prea însetat din fericire, căci fericirea e insaţiabilă ca apa sărată a naufragiatului: cu cât bei, cu atât îţi creşte setea. O fericire egală e plictisitoare sau mai bine zis nu e fericire.

Stimată dragoste, în care nebunie nu ne faci tu să găsim plăceri?

Nu cumva dragostea sfărâmase acel echilibru sănătos şi ne cufunda în nebunie?

Cornflake girl.

Never was a cornflake girl
Thought that was a good solution
Hanging with the raisin girls
She's gone to the other side
Givin us a yo heave ho
Things are getting kind of gross
And I go at sleepy time
This is not really happening
You bet your life it is

Peel out the watchword
Just peel out the watchword

She knows what's goin on
Seems we got a cheaper feel now
All the sweetcaze are gone
Gone to the other side
With my encyclopedia
They musta paid her a nice price
She's putting on her string bean love
This is not really happening
You bet your life it is

Peal our the watchword
Just peel out the watchword

Never was a cornflake girl
Thought that was a good solution

Rabbit where'd you put the keys girl
And the man with the golden gun thinks he knows so much
Thinks he knows so much
Rabbit where'd you put the keys girl




.. sper sa va placa melodia. Si daca nu, fiecare cu gusturile lui. :)

Paulo Coelho.

Am sa ma multumesc prin a posta niste citate, pentru ca daca ma apuc sa scriu despre ce simt nu se stie unde o sa ajung. Poate unele citate spun mai mult decat as putea spune eu in mult mai multe cuvinte. :)


Paulo Coelho.

*La sfârşitul oricărei poveşti ne aşteaptă tristeţea.
*E imposibil să eviţi inevitabilul.
*În afara unor cazuri patologice grave, oamenii înnebunesc atunci când vor să scape de rutină.
*Nimeni nu e singur cu necazul lui - totdeauna mai există cineva care se gândeşte la el, care se bucură, care suferă la fel, şi aceasta ne dă putere să înfruntăm mai bine provocarea care ne stă în faţă.
*Şi sufletul omului, întocmai ca pâraiele şi plantele, avea nevoie de un soi de ploaie: speranţă, credinţă, raţiune de a fi. Când acestea lipsesc, sufletul moare, deşi sufletul continuă să trăiască. Oamenii ar putea spune atunci: "Ia te uită, în acest trup chiar a trăit cineva.
*Dragostea: Eu sunt totul şi nimic. Sunt ca vântul şi nu pot intra acolo unde ferestrele şi uşile sunt închise. I-am răspuns: Dar eu sunt deschis pentru tine. Iar ea mi-a răspuns: Vântul e făcut din aer. Este aer în casa ta, dar totul e închis. Mobilele se vor umple de praf, umezeala va distruge tablourile şi va păta pereţii. Vei continua să respiri, vei cunoaşte o parte din mine - dar eu nu sunt o parte, sunt Totul şi asta n-o să afli niciodată.
*Care e lucrul cel mai important în viaţa asta? Să trăiesc sau să mă prefac că trăiesc?
*Lui Ilie nu-i plăceau străinii şi Dumnezeu a fost mulţumit. Ioan Botezătorul s-a dus în pustie şi Dumnezeu a fost mulţumit. Pavel s-a dus prin marile oraşe ale Imperiului Roman şi Dumnezeu a fost mulţumit. Cum ai putea şti ce L-ar bucura pe Atotputernicul? Fă ceea ce-ţi porunceşte inima şi Dumnezeu va fi mulţumit.
*A-ţi fi frică înseamnă că iubeşti viaţa.
*Caută să trăieşti. Amintirile sunt pentru cei mai bătrâni.
*Trăieşte totul intens şi păstrează ceea ce ai simţit ca pe un dar de la Dumnezeu.
*Trebuie să-l ascultăm pe copilul care am fost cândva şi care încă există în noi. Copilul acesta înţelege momentele magice. Putem să-i înăbuşim plânsul, dar glasul nu i-l putem reduce la tăcere!
*Sunt două lucruri care te împiedică să-ţi realizezi visele: gândul că sunt imposibile sau, printr-o bruscă răsturnare a roţii norocului, faptul de a le vedea transformându-se în ceva posibil când te aştepţi mai puţin.
*Nimic in lumea asta nu este rodul întâmplării.
*Acceptăm adevărul numai după ce l-am negat din tot sufletul.
*Când cineva te răneşte, reacţionează!... iertarea vine după.
*Gândindu-mă cum este lumea, o zi fericită e aproape un miracol.
*Înlăuntrul fiecăruia dintre noi există un înger şi un diavol...
*Are şi Dumnezeu un infern, acela este dragostea lui pentru oameni.
*Da, asta era libertatea: să simtă ce-şi dorea, indiferent de părerea altora.
*Oamenii vor să schimbe totul, dar, în acelaşi timp, ar dori ca totul să rămână la fel.
*Încearcă să te simţi bine cu tine chiar şi când te simţi ca şi cele mai neputiincioase creaturi.
*Trebuie să riscăm. Vom înţelege pe deplin minunea vieţii doar când vom lăsa să se întâmple imprevizibilul.
*Cine e înţelept este înţelept doar pentru că iubeşte şi cine e nebun e nebun deoarece crede că poate înţelege iubirea.
*Nici un fel de preludii, nici un fel de mângâieri, de pregătiri, de sofisticări, doar el în mine, şi eu în sufletul lui.
*Cea mai importantă şi mai înţeleaptă parte a Limbajului pe care îl vorbea lumea era aceea care făcea ca toţi pământenii să-şi înţeleagă inimile.
*Decepţiile, înfrângerile, descurajarea sunt instrumente pe care Dumnezeu le foloseşte pentru a-ţi arăta drumul.
*De multe ori cea mai bună formă de a afla cine suntem este aceea de a şti cum ne văd ceilalţi.


...destul.

M-am saturat.

Nu mai vreau sa sufar, nu mai vreau sa plang. Nu mai vreau sa-mi para rau pentru ceea ce simt, nu mai vreau sa ma ascund. Nu mai vreau sa mi se calce sentimentele in picioare. Nu mai vreau sa umblu fara nici o tinta. Nu mai vreau. Vreau sa fiu ceea ce simt.

Dar nu e de ajuns sa vreau doar eu.

I can`t handle it anymore..

Nu mai pot sa mai pretind ca fac ceva, cand eu fac altceva. Nu pot sa mai pretind ca simt ceva, cand eu simt altceva. Nu mai vreau sa fac lucruri care nu imi plac. Nu mai vreau sa ma sacrific. Pentru nimeni. Chiar daca sunt egoista, prefer sa sufar o data pentru mine decat sa sufar de mai multe ori pentru toata lumea. Nu imi mai pasa. E pentru prima oara cand simt asta. Si mi-e ca simt prost!

Vreau sa cred ca lucrurile se pot intampla asa cum vreau, cum simt, cum imi doresc, cum sper. Dar mi-e ca sper degeaba.

Te amo..

i cried "te amo" ..
we all need love and i`m not afraid
i feel the love but i don`t feel the way
Don`t it mean "i love you" ?
i hear the pain in my voice..





te amo te amo..don't it mean ï love you